TEATRUL DRAMATIC „FANI TARDINI”
Teatrul Dramatic „Fani Tardini” Galați este o instituție publică de spectacole aflată în subordinea Primăriei Municipiului Galați și Consiliului Local al Municipiului Galați. Teatrul beneficiază de finanțare de la bugetul local pentru producerea de spectacole și pentru plata salariilor, dar realizează și venituri proprii din vânzarea de bilete la reprezentații și închirierea sălii de spectacole.
Înființat la 1 septembrie 1955 prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 2003/1955, este un teatru de repertoriu, având o trupă proprie ce include peste 30 de artiști (actori, regizori, scenografi), precum și infrastructura aferentă (sală de spectacole, spații de repetiții și de lectură, ateliere) și personal de specialitate.
Cu peste 24 de spectacole în repertoriul curent, Teatrul produce între 3 și 6 spectacole noi în fiecare stagiune teatrală (septembrie-iunie).
Anual, Teatrul oferă peste 120 de reprezentații unui număr de peste 22.000 de spectatori la sediul din Galați, dar și alte câteva zeci de reprezentații pe scenele din România.
Producțiile Teatrului se bucură de aprecierea publicului și a criticii de specialitate. Multe dintre spectacolele Teatrului au o viață lungă, fiind jucate cu sala plină chiar și zece ani la rând, și obțin selecții/premii la cele mai importante festivaluri naționale de teatru.
Teatrul organizează anual Festivalul Național de Comedie de la Galați, un festival-concurs ce aduce în fața publicului cele mai bune comedii ale momentului în România și reunește actori, regizori, directori de teatru și cronicari din toată țara. Dramaticul a inițiat Festivalul în anul 1976 sub denumirea Colocviu despre Arta Comediei și a fost primul teatru din România care a organizat o manifestare de acest gen. Astăzi, Festivalul este unul dintre cele mai importante evenimente din regiunea de sud-est a României și unul dintre cele mai așteptate din calendarul cultural anual.
TEATRUL NAȚIONAL DE OPERĂ ȘI OPERETĂ „NAE LEONARD”
Vocația muzicală a Galațiului își are rădăcinile în urmă cu peste un veac și jumătate, când aici, la malul Dunării își împleteau existența materială și spirituală, alături de localnici, o seamă de comunități etnice, din toate colțurile Europei. Animatori și trupe ale fiecăreia dintre aceste identități etno-culturale vor încerca să aducă la rampă pentru acest public generos, pagini ale creației dramatice și muzicale universale și naționale.
Odată cu înființarea Teatrului de Operetă și Estradă în 1956, Galațiul a beneficiat de o instituție profesionistă de spectacole muzicale.
În toți acești ani, pe scena liricului gălățean s-au format generații de interpreți care au dus faima acestei instituții în întreaga țară dincolo de hotarele ei. Până acum, în luminile scenei gălățene s-a ridicat de peste 250 de ori cortina pentru premiere. Aproape că nu există lucrări de mare popularitate ale artei lirice universale care să nu fi fost prezentate în mai multe variante de montare, alături de creații originale de mare interes. Enumerarea doar a câtorva titluri nu poate fi semnificativă pentru travaliul de peste jumătate de veac al colectivului acestei instituții. Vom aminti totuși că în portofoliul teatrului s-au înscris în acest răstimp peste 40 de lucrări de operă, 42 de operete, 10 comedii muzicale, 20 de balete, 15 spectacole muzicale pentru copii și peste 50 de spectacole de estradă și revistă. Nenumărați au fost invitații și colaboratorii de prestigiu ai teatrului, care au adus, odată cu evoluția lor specifică în contextul activității artistice, de fiecare dată, un plus de experiență, de măiestrie, consolidând și stimulând reușitele și performanțele artiștilor lirici gălățeni.
Toate acestea nu ar fi fost posibile fără aportul unui colectiv entuziast și talentat, condus și îndrumat profesional de-a lungul timpului de maeștri precum dirijorii Viorel Doboș, Silviu Zavulovici, Ury Schmidt, Gabor Kiss, Alecu Sfetcu, Dimitrie Macarie, Cristofor Barbatti, Sorin Oancea, Mircea Holiartoc, Eugen Dan Drăgoi, regizorii Paul Mihail Ionescu, Panait Victor Cotescu, Jean Rânzescu, Hero Lupescu, Alexandru Ionescu-Arbore, coregrafii Trixy Checais, Constantin Floriean, Fănică Lupu, Venera Zavulovici, Gabriela Gegea și mulți alții. Dintre soliștii de marcă, reprezentativi pentru arta vocală românească, ce și-au început cariera pe scena gălățeană și au plecat apoi pe marile scene ale țării și ale lumii, amintim pe Vasile Martinoiu, Nicolae Urdăreanu, Victoria Bezetti, Margareta Nica, Dan Zancu, Lucia Țibuleac, Lucia Cicoară Drăgan, Liliana Nichiteanu, ș.a.
KINELINK
Misiunea Kinelink Moovee este de a ajuta oamenii să-și transpună viziunea în realitate. Cum vom reuși asta? Folosind tehnici video si cinematografice profesionale moderne. Totodată, ne propunem să stimulăm tinerele generatii să se educe, să se exprime si să-si valorifice întregul potential creativ, oferindu-le o bază materială specializată si resurse educationale.
Scopul nostru este sa le oferim clientilor servicii de calitate superioară, bazandu-ne pe dezvoltarea unei relatii de respect si incredere, utilizand tehnologii avansate, inovatoare. Vom incerca sa tinem pasul cu ultimele tendinte in domeniu, Suntem dornici să ținem pasul cu toate tendințele in domeniu, fiind intr-o continua dezvoltare si comportandu-ne ca adevarati profesionisti. Ne vom imbunatati performantele continuu, utilizand la maximum capacitatea noastra creativa si mijloacele tehnice de care vom dispune.
Obiectivul principal al Kinelink Moovee este de a aduce valoare adăugată produselor oferite prin folosirea unor mijloace si tehnici cinematografice - planificare si organizare, scenariu si regie profesionale, instrumente specifice, compozitie, structură si personal profesionist. Totodată, obiectivul pe termen lung al Kinelink Moovee este reconfigurarea statutului de serviciu al productiei video locale, prin îmbunătătirea calitătii continutului video oferit si transformarea acestuia fie într-o creatie artistică, fie într-un mijloc comunicational complex, capabil să satisfacă nevoi informationale, educationale si de amuzament.
LICEUL DE ARTE DIMITRIE CUCLIN
Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin ” este de la începuturile sale un reper important în cultura orașului Galați. Piatra de temelie a instituției a fost pusă în 1956, prima titulatură fiind „Școala gimnazială de muzică”. Adăpostind doua secții, această școală se transformă în 1966 în „Liceul de muzică și artă plastică”, funcționând astfel până în anul 1979. Din motive economice și politice, această instituție de învățământ își schimbă din nou structura, devenind pentru o perioadă de 11 ani „Grupe de artă pentru clasele I-VIII”.
MUZEUL DE ARTE VIZUALE
Putem vorbi despre Muzeul de Artă din Galați începând cu anul 1956, când acesta însuma 148 de lucrări ale unor plasticieni din toate perioadele. În anul 1967 primește un spațiu generos pe strada Domească nr. 141 (fostul Palat Episcopal). Ulterior a făcut parte din Complexul Muzeal Galaţi. Din 1990, prin decizia 118/17 martie, emisă de Primăria Județului Galaţi, funcționează ca Muzeu de Artă Vizuală.
Muzeul de Artă Vizuală din Galaţi, primul Muzeu de Artă Contemporană din România a fost oaza de respirație a plasticii, a plasticii „neoficiale” într-o perioadă când aceasta era aproape de neconceput, perioada comunistă.
Incredibil, dar adevărat, în „oraşul roşu” a fost primul şi unicul MUZEU unde tot ceea ce era interzis se putea expune. Probabil neconvenționalismul zonei, acel spirit de porto franco, aceea multiculturalitate care defineşte Galații şi-au spus cuvântul.
De la începuturi și până acum, sperăm încă mulţi ani şi multe generații de acum încolo, oraşul Galaţi de pe malul Dunării, pe drept cuvânt s-a identificat şi se va identifica cu noțiunea de capitală a artei contemporane românești.
BISERICA ROMANO CATOLICĂ
Se crede că „târgul” Galați a luat ființă la începutul secolului al XV-lea, așezarea ajungând la sfârșitul secolului principalul port al Țării Moldovei și cel mai însemnat centru economic din acest colț de țară. Aici se formează treptat o piață variată de mărfuri, solicitate atât în interiorul țării cât și afară, constând în pește, cereale, vite, oi, vin, lemn ș.a. Portul de la Dunăre ajunge în scurt timp la un nivel de prosperitate economică care va determina dezvoltarea structurilor de organizare socială și civică.
La început a existat o piață de mărfuri în interiorul localității, pe locul cunoscut mai târziu sub numele de „Piața Veche”. În jurul acestei piețe se înfiripă primele activități comerciale, prin stabilirea de prăvălii administrate de biserici și mănăstiri, cu negustori și meseriași.
CENTRUL CULTURAL „DUNĂREA DE JOS” Galați
Centrul Cultural „Dunărea de Jos” este un for cultural care funcţionează sub egida Consiliului Judeţului Galaţi, iar activitatea sa are câteva priorităţi, cu statut de obiective permanente şi anume:
- Promovarea artei, culturii şi civilizaţiei, a actului cultural autentic şi de calitate în toate mediile sociale;
- Reabilitarea, conservarea şi promovarea tradiţiei şi creaţiei populare româneşti;
- Conservarea tradiţiilor şi încurajarea manifestărilor în plan cultural ale etniilor care trăiesc în zona judeţului;
- Formarea deprinderilor artistice prin organizarea de cursuri teoretice şi practice;
